Știați că?

  • Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) apare atunci când sfincterul esofagian inferior (cardia) ce închide orificiul de intrare a alimentelor din esofag în stomac, rămâne deschis (nu se închide complet), iar conținutul gastric refluează în esofag.
  • Sfincterul esofagian este situat la baza esofagului şi acționează ca o valvă între esofag şi stomac. Când înghițim, sfincterul esofagian inferior (un mușchi circular situat la capătul dinspre stomac al esofagului) se relaxează, permițând alimentelor să treacă în stomac, apoi se închide din nou.
  • Atunci când sfincterul esofagian inferior este slăbit sau se relaxează într-un moment nepotrivit (altul decât al înghițirii alimentelor) şi se menține deschis pentru o perioada îndelungată, apare boala de reflux gastroesofagian.
  • Arsurile gastrice nu înseamnă neapărat BRGE. Însă, arsurile gastrice care apar mai mult de două ori pe săptămână* pot fi considerate BRGE. Oricine poate suferi de reflux gastroesofagian, inclusiv femeile însărcinate şi copiii.
  • Undele peristaltice sunt asemănătoare valurilor şi sunt produse de contracțiile mușchilor netezi din esofag. Mușchii care se contractă împing bolul alimentar pe calea esofagului, spre stomac. Acest parcurs al alimentelor, de la gură la stomac, durează aproximativ 8 secunde.
  • În mod normal, sfincterul se deschide pentru câteva secunde în timpul înghițirii. Însă, unele alimente produc relaxarea sfincterului, favorizând refluxul. Printre aceste alimente se numără: ciocolata, ceapa, menta, cafeaua, alimentele bogate în zahăr sau grăsimi.
  • Alte alimente, deşi nu produc relaxarea sfincterului, produc arsuri esofagiene la nivelul esofagului deja iritat. Aceste alimente pot fi condimentele, produsele citrice şi produsele din roşii. Alcoolul, tutunul şi anumite medicamente pot produce de asemenea relaxarea sfincterului.
  • Când acidul gastric ajunge prin reflux înapoi în esofag, acesta irită mucoasa esofagiană, care nu este pregătită să suporte aciditatea, provocând senzația de arsură localizată în spatele sternului, vărsături acide, eructații (râgâieli), regurgitații sau durere în piept.
  • Simptomatologia bolii de reflux gastroesofagian poate varia: sunt persoane care nu resimt arsurile gastrice, însă dimineața au dureri de gât şi răgușeală sau probleme la înghițirea alimentelor (tulburări de deglutiție). De asemenea, BRGE poate provoca tusea uscată şi poate îngreuna respirația.
  • Deşi BRGE poate apărea la orice vârstă, procentul celor care suferă de BRGE crește la cei cu vârsta de peste 40 de ani.
  • Abia după 20 min. creierul primeşte de la stomac mesajul că este plin. Mâncați lent, ca să evitaţi supraalimentația.
  • Corpul produce peste 10 litri de sucuri digestive, dintre care 90% sunt reabsorbite în intestinul subțire.
  • Masticația este prima acțiune care declanșează întregul proces de digestie. Aşa că, trebuie să mestecăm bine – astfel mâncarea intră în contact cu saliva, ale cărei enzime o înmoaie şi uşurează digestia.
  • Boala de reflux gastroesofagian poate duce la respirație urât mirositoare.
Referințe: *NICE Clinical Guideline 184. Dyspepsia and gastro-oesophageal reflux disease. September 2014.